iOrbix
iOrbix will be Migrating to Similar Worlds
Similar Worlds
Email
Password
 

Paulo Coelho - UNSPREZECE MINUTE

A fost o data ca niciodata o .... "EA" care nu înceta să aştepte ziua cînd Făt-Frumosul ei avea să sosească pe neaşteptate,să-i răpească inima şi să plece cu ea spre a cuceri lumea. Cum însă Făt-Frumos nu apărea, nu-i rămînea decît să viseze.

S-a îndrăgostit prima oară la unsprezece ani, în timp ce mergea pe jos de acasă la şcoala primară din localitate. În prima zi de clasă, îşi dădu seama că nu era singură pe drum: împreună cu ea mergea un ştrengar ce locuia prin vecini şi urma şcoala după acelaşi orar.
...
Cei doi nu schimbaseră nici o vorbă, dar "EA" începu să observe că cea mai plăcută parte a zilei erau pentru ea tocmai clipele de pe strada plină de praf, oboseală, cu soarele la zenit, cînd băiatul păşea grăbit, iar ea abia îşi mai trăgea sufletul în efortul de a se ţine după el. Scena s-a repetat mai multe luni de-a rîndul. "EA", care detesta să înveţe şi nu avea altă distracţie în viaţă în afara televiziunii, nu-şi mai dorea decît ca ziua să treacă repede, aşteptînd cu nerăbdare fiecare drum la şcoală şi, spre deosebire de celelalte fete de vîrsta ei, găsea că sfîrşiturile de săptămînă erau cum nu se poate mai plicticoase. Cum pentru un copil orele trec mult mai greu decît pentru un adult, ea suferea din plin, zilele i se păreau prea lungi, pentru că nu-i dăruiau decît zece minute cu iubirea vieţii sale şi nenumărate ceasuri pe care şi le petrecea cu gîndul la ea, imaginîndu-şi ce bine ar fi fost dacă ar fi putut sta de vorbă cu el.

Şi deodată s-a întîmplat.
Într-o dimineaţă, ştrengarul a venit la ea şi a rugat-o să-i împrumute un creion. "EA" nu a răspuns, a afişat chiar o anumită iritare în faţa acelei abordări neaşteptate şi a iuţit pasul. Rămăsese împietrită de spaimă cînd îl văzuse înaintînd spre ea, îi era teamă să nu afle cît de mult îl iubea, cîte speranţe îşi punea în el, cum visa să-l ia de mînă, să treacă prin faţa porţii şcolii şi să meargă în continuare pe stradă pînă la capătul ei.

În restul zilei nu mai reuşi să se concentreze la ore, suferind din pricina
comportării sale absurde, dar simţindu-se în acelaşi timp uşurată, deoarece ştia că şi băiatul o observase, iar creionul nu fusese
altceva decît un pretext ca să angajeze o conversaţie, întrucît, la apropierea lui, văzuse că avea în buzunar un pix. Aşteptă următoarea ocazie şi noaptea aceea — ca şi nopţile care urmaseră — îşi imagină droaia de răspunsuri pe care avea să i le dea pînă cînd avea să găsească o modalitate sigură de-a începe o poveste care să nu se mai sfîrşească niciodată.

Dar altă ocazie n-a mai existat; deşi continuaseră să meargă împreună la şcoală, uneori în faţa lui, ţinînd în mîna dreaptă un creion, alteori mergînd în urma lui, ca să-l poată contempla cu duioşie — el nu i-a mai adresat nici un cuvînt şi ea a trebuit să se mulţumească a-l iubi şi a suferi în tăcere..................

A fost odată ca niciodată...
 
Comments
1-1 of 1
1
 
Paulo Coelho - Unsprezece Minute
Am citit cartea si mi-a placut. E foarte interesanta.
 
1-1 of 1
1
Paulo Coelho - UNSPREZECE MINUTE | Ioana Wass Here | iOrbix
JavaScript is disabled on your browser.
iOrbix won't work properly if your browser doesn't have JavaScript enabled.
Please enable JavaScript, or alternatively, access iOrbix Mobile.